
Probabilități și Statistică · Seminarul 3 (seminar și laborator) · Fișă de lucru (fără rezolvări)
Universitatea din București · Facultatea de Matematică și Informatică · 2026–2027
Punem la lucru noțiunile din Cursul 3: recunoaștem modelul, calculăm cu formulele din curs și regăsim rezultatele în R. Fiecare exercițiu are o parte matematică și una în R (Laborator: schelet de cod în fișa de lucru).
| Tema | Exerciții |
|---|---|
| Breviar | rezultatele din Cursul 3; funcțiile d, p, q, r |
| Funcția de masă și funcția de repartiție | 1–3: bile albe, de la funcția de repartiție la tabel, diferența a două zaruri |
| Binomială și hipergeometrică | 4–6: test grilă, suprarezervarea unui zbor, controlul unui lot |
| Geometrică și negativ binomială | 7 și 8: până la primul succes, un mesaj din trei pachete |
| Poisson și aproximarea Poisson | 9–11: cereri către un server, aproximarea binomialei, zile de naștere |
| Studiu individual și temă | exerciții suplimentare, temă |
La sfârșitul ședinței studentul trebuie să poată:
d, p, q, r, ținând cont de convențiile pentru repartițiile geometrică, negativ binomială și hipergeometrică;sample(..., prob = p), funcțiile r...) și compara frecvențele relative cu funcția de masă;De rezolvat la seminar (în această ordine):
compara;rep_functie;dbinom, pbinom, qbinom, rbinom;err_pois.Dacă timpul permite: Exercițiul 2 (de la \(F\) la tabelul de repartiție), Exercițiul 6 (hipergeometrică sau binomială), Exercițiul 9 (cereri către un server).
Pentru acasă: Exercițiile 5, 8 și 11; exercițiile suplimentare 12, 13, 14; tema.
Rezolvările complete vor fi publicate ulterior. Scheletele de cod R și răspunsurile: în fișa de lucru.
Toate rezultatele sunt demonstrate în Cursul 3.
x și p: cumsum(p) dă valorile lui \(F\), diff(c(0, Fx)) salturile, iar sample(x, B, replace = TRUE, prob = p) generează \(B\) valori.binom, hyper, geom, nbinom, pois): dbinom(k, n, p) \(=\PP(X=k)\); pbinom(k, n, p) \(=\PP(X\le k)\); qbinom(u, n, p) = cel mai mic \(k\) cu \(\PP(X\le k)\ge u\) (cuantila, Cursul 4); rbinom(B, n, p) = \(B\) valori aleatoare.dgeom(k - 1, p), \(\PP(X\le n)=\) pgeom(n - 1, p), simulare: rgeom(1, p) + 1; \(\PP(X=k)=\) dnbinom(k - r, r, p), \(\PP(X\le n)=\) pnbinom(n - r, r, p).dhyper(x, M, N - M, n) — al treilea argument este numărul de bile albe, nu numărul total.dbinom, pbinom și qbinom pe un grafic
Pentru \(\Bin(10,0.3)\): dbinom dă înălțimile bețelor, pbinom înălțimile treptelor, iar qbinom(u, ...) citește graficul lui \(F\) „invers”: prima valoare \(k\) la care treapta atinge nivelul \(u\) (aici \(u=0.9\), deci \(k=5\)).
La seminar Dintr-o urnă cu \(5\) bile albe și \(3\) bile negre se extrag la întâmplare, simultan (deci fără întoarcere), \(3\) bile. Fie \(X\) numărul de bile albe extrase.
Dacă timpul permite Un planificator de sarcini alocă fiecărui job \(1\), \(2\), \(4\) sau \(8\) nuclee de procesor. Fie \(X\) numărul de nuclee alocate unui job ales la întâmplare; funcția de repartiție a lui \(X\) este \[ \begin{array}{c|ccccc} x & x<1 & 1\le x<2 & 2\le x<4 & 4\le x<8 & x\ge8\\ \hline F(x) & 0 & 0.15 & 0.40 & 0.85 & 1 \end{array} \]
La seminar Se aruncă două zaruri echilibrate, unul roșu și unul albastru. Fie \(X_1\) numărul de pe zarul roșu, \(X_2\) numărul de pe zarul albastru și \(D=X_1-X_2\) diferența lor.
La seminar Un test grilă are \(8\) întrebări, fiecare cu \(4\) variante de răspuns, dintre care exact una este corectă. Un student nepregătit alege la fiecare întrebare un răspuns la întâmplare, independent de celelalte întrebări. Fie \(X\) numărul de răspunsuri corecte. (Un test cu \(10\) întrebări a fost analizat în Exercițiul 5 din Cursul 3.)
Pentru acasă O companie aeriană știe că fiecare pasager cu bilet se prezintă la îmbarcare cu probabilitatea \(0.9\), independent de ceilalți. Pentru un avion cu \(30\) de locuri compania vinde \(32\) de bilete.
risc(n, locuri, p) și rezolvați punctul (c) pentru un avion cu \(180\) de locuri.Dacă timpul permite Un lot de \(N=25\) de routere conține \(M=5\) routere defecte. Un inspector alege la întâmplare, fără întoarcere, \(n=4\) routere și le testează; fie \(X\) numărul de routere defecte găsite. Lotul este respins dacă \(X\ge2\). (Situații asemănătoare: Exemplul 8 din Cursul 3 și Exercițiul 6 din Cursul 3.)
dhyper și comparați-o cu dbinom pentru loturi cu \(N=25\), \(250\) și \(2500\) de routere, dintre care \(20\%\) sunt defecte; verificați (b) prin simulare. Ce repartiție are variabila din Exercițiul 1?La seminar Un senzor trimite un pachet de date către o stație de bază printr-o legătură radio cu pierderi. Fiecare transmisie reușește cu probabilitatea \(p=0.4\), independent de celelalte, iar pachetul este retransmis până la prima reușită. Fie \(X\) numărul de transmisii efectuate (inclusiv cea reușită).
dgeom, pgeom, qgeom; simulați experimentul și verificați pe datele simulate proprietatea lipsei de memorie.Pentru acasă Senzorul din Exercițiul 7 are de trimis un mesaj format din \(3\) pachete, pe rând: fiecare transmisie reușește cu probabilitatea \(p=0.4\), independent de celelalte, iar un pachet este retransmis până când reușește. Fie \(T\) numărul total de transmisii necesare pentru întregul mesaj.
dnbinom, pnbinom și pbinom; simulați \(T\) ca sumă a trei variabile geometrice. Câte transmisii trebuie prevăzute pentru ca mesajul să fie livrat cu probabilitate de cel puțin \(0.95\)?Dacă timpul permite Numărul de cereri care sosesc într-un minut la un server intern este o variabilă aleatoare \(X\sim\Pois(4)\).
dpois, ppois, qpois și prin simulare cu rpois.La seminar O linie de fabricație produce cipuri; fiecare cip este defect cu probabilitatea \(p=0.004\), independent de celelalte. Un lot conține \(n=500\) de cipuri; fie \(X\) numărul de cipuri defecte din lot.
Pentru aproximarea Poisson există și o margine teoretică a erorii: dacă \(X\sim\Bin(n,p)\) și \(Y\sim\Pois(np)\), atunci pentru orice mulțime \(A\) \[ \big|\PP(X\in A)-\PP(Y\in A)\big|\le np^2 . \] Pentru cipuri, \(np^2=500\cdot0.004^2=0.008\). Regula practică: aproximarea este bună când \(p\) este mic (de ordinul sutimilor sau mai mic), iar \(n\) este suficient de mare pentru ca \(\lambda=np\) să aibă o valoare „moderată”.
Pentru acasă Revenim la problema zilelor de naștere (Exemplul 16 din Cursul 1, Exercițiul 9 din Seminarul 1): într-un grup de \(n\) persoane, zilele de naștere sunt independente și uniform repartizate pe cele \(365\) de zile ale anului. Fie \(W\) numărul de perechi de persoane născute în aceeași zi.
Trei exerciții care reiau metodele ședinței; răspunsurile: în fișa de lucru; rezolvările complete vor fi publicate ulterior.
Pentru acasă Aruncăm \(3\) zaruri echilibrate; fie \(Z\) cel mai mare și \(W\) cel mai mic dintre numerele obținute (pentru două zaruri: Exemplul 14 din Cursul 3). (a) Calculați \(\PP(Z\le k)\) și deduceți funcția de masă a lui \(Z\). (b) Calculați \(\PP(W\ge k)\) și funcția de masă a lui \(W\); ce legătură este între repartițiile lui \(W\) și \(7-Z\)? (c) Câte zaruri trebuie aruncate pentru ca maximul să fie \(6\) cu probabilitate de cel puțin \(0.99\)? (d) În R: enumerați cele \(216\) rezultate; scrieți o funcție care dă funcția de masă a maximului a \(n\) zaruri.
Pentru acasă Două echipe, \(A\) și \(B\), joacă o serie „cel mai bun din \(5\)”: câștigă seria prima echipă care obține \(3\) victorii. Echipa \(A\) câștigă fiecare meci cu probabilitatea \(p=0.55\), independent de celelalte meciuri (seria „cel mai bun din \(7\)”: Exercițiul 11 din Cursul 3). (a) Calculați probabilitatea ca echipa \(A\) să câștige seria. (b) Determinați funcția de masă a numărului \(L\) de meciuri jucate. (c) În R: scrieți o funcție p_serie(r, p) pentru seria „primul la \(r\) victorii” și studiați ce se întâmplă când seria se lungește.
Pentru acasă La serverul din Exercițiul 9 sosesc într-un minut \(X\sim\Pois(4)\) cereri. Fiecare cerere provine de la un robot cu probabilitatea \(0.25\), independent de celelalte cereri și de numărul lor. Fie \(Y\) numărul de cereri venite de la roboți într-un minut. (a) Care este repartiția lui \(Y\) dacă știm că au sosit \(X=n\) cereri? (b) Folosind formula probabilității totale, arătați că \(Y\sim\Pois(1)\). (c) Calculați \(\PP(Y=0)\) și \(\PP(Y\ge3)\). (d) În R: verificați (b) numeric și prin simulare.
rep_functie), repartițiile variabilelor \(Y=X^2-1\) și \(U=|X|-X\).err_pois(2000, 0.001)?Probabilități și Statistică · Seminarul 3 — Variabile aleatoare discrete