Probabilități și Statistică · Seminarul 2 (seminar și laborator) · Fișă de lucru (fără rezolvări)
Universitatea din București · Facultatea de Matematică și Informatică · 2026–2027
Exersăm instrumentele din Cursul 2. Fiecare problemă este rezolvată întâi matematic, apoi verificată, ilustrată sau extinsă în R; funcțiile R scrise la un exercițiu sunt refolosite la următoarele.
| Tema | Exerciții |
|---|---|
| Breviar | rezultatele din Cursul 2 folosite azi; instrumentele R ale ședinței |
| Probabilitate condiționată și regula înmulțirii | 1–3: două zaruri, chei încercate pe rând, urna lui Pólya |
| Formula probabilității totale și formula lui Bayes | 4–6: trei mașini, filtru anti-spam, test de diagnostic |
| Independență | 7–9: două zaruri, fiabilitate, egalitatea a două polinoame |
| Probleme clasice prin simulare | 10 și 11: Monty Hall, ruina jucătorului |
| Studiu individual și temă | exerciții suplimentare, temă |
La sfârșitul ședinței studentul trebuie să poată:
mean(A[B]);for și while): urna lui Pólya, Monty Hall, ruina jucătorului.De rezolvat la seminar (în această ordine):
p_cond și mean(A[B]);bayes;posterior;Dacă timpul permite: Exercițiul 8 (fiabilitate), Exercițiul 9 (egalitatea a două polinoame), Exercițiul 10 (Monty Hall cu \(n\) uși).
Pentru acasă: Exercițiile 3, 5 și 11; exercițiile suplimentare 12, 13, 14, 15; tema.
Rezolvările complete vor fi publicate ulterior. Scheletele de cod R și răspunsurile: în fișa de lucru.
A & B, A | B, !A; sum(A) numără valorile TRUE, mean(A) este frecvența lor relativă;x[B]. Ideea centrală a laboratorului: \(\PP(A\mid B)\) se estimează prin mean(A[B]), adică sum(A & B) / sum(B);runif(n) < p — n încercări independente, reușite cu probabilitatea p; sample(x, size, replace = TRUE, prob = p) — extrageri cu probabilități inegale;ifelse(cond, a, b), which(cond), setdiff(x, y), x %% 2, x %in% y;for (k in 1:m) {...}, while (cond) {...}; prod, cumsum, cumprod;sapply(v, f), apply(M, 1, f); replicate(nsim, f()) cu rowMeans; table(x); all.equal(a, b);x = 5, sample(x, 1) alege din 1:5; scriem x[sample(length(x), 1)] (Exercițiul 10).La seminar Aruncăm două zaruri echilibrate, unul roșu și unul albastru, și considerăm evenimentele: \[ \begin{aligned} A&=\text{„suma punctelor este cel puțin 9”},\qquad B=\text{„zarul roșu arată 5”},\\ C&=\text{„cel puțin unul dintre zaruri arată 5”}. \end{aligned} \]
Calculați \(\PP(A)\), \(\PP(A\mid B)\) și \(\PP(A\mid C)\). Care dintre informațiile \(B\) și \(C\) îl face pe \(A\) mai probabil?
Calculați \(\PP(B\mid A)\) și comparați cu \(\PP(A\mid B)\).
Enumerați în R cele \(36\) de rezultate, scrieți o funcție p_cond(A, B) care calculează \(\PP(A\mid B)\) prin numărare și verificați rezultatele de la (a) și (b).
Estimați \(\PP(A\mid C)\) prin simulare, folosind \(10^5\) aruncări ale celor două zaruri.
La seminar Pe un inel sunt \(8\) chei, dintre care exact una deschide ușa. Încercăm cheile una câte una, alese la întâmplare, până când ușa se deschide. Fie \(D_k\) evenimentul „ușa se deschide la încercarea \(k\)”. Comparăm două metode:
Pentru metoda A, desenați arborele de probabilitate al primelor trei încercări și calculați \(\PP(D_k)\) pentru \(k=1,\dots,8\).
Pentru metoda B, calculați \(\PP(D_k)\) pentru \(k\ge1\).
Pentru fiecare metodă, care este probabilitatea să fie necesare mai mult de \(5\) încercări?
Simulați în R cele două metode și comparați frecvențele cu rezultatele de la (a)–(c).
Pentru acasă O urnă conține \(2\) bile albe și o bilă neagră. Extragem o bilă la întâmplare, îi notăm culoarea și o punem înapoi împreună cu încă o bilă de aceeași culoare; repetăm procedeul (urna lui Pólya din Propoziția 12 din Cursul 2, cu \(a=2\), \(n=1\), \(d=1\)). Fie \(A_k\) = „a \(k\)-a bilă extrasă este albă”.
Desenați arborele de probabilitate al primelor două extrageri și calculați \(\PP(A_2)\).
Calculați probabilitățile succesiunilor (albă, albă, neagră), (albă, neagră, albă) și (neagră, albă, albă). Ce observați?
Determinați probabilitatea ca, în primele trei extrageri, să apară exact \(j\) bile albe, \(j=0,1,2,3\).
Știind că în primele trei extrageri au apărut exact două bile albe, care este probabilitatea ca prima bilă extrasă să fi fost albă?
Scrieți o funcție R care simulează \(m\) extrageri și verificați prin simulare (a)–(d).
La seminar Reluăm modelul din Exercițiul 4 din Cursul 2, cu alte date și cu o întrebare nouă. Trei mașini \(M_1\), \(M_2\), \(M_3\) produc \(45\%\), \(35\%\), respectiv \(20\%\) din piesele unei fabrici, iar proporțiile de piese defecte sunt \(1\%\), \(2\%\), respectiv \(4\%\).
bayes(prior, veros) care primește probabilitățile a priori și verosimilitățile și întoarce probabilitățile a posteriori. Verificați (b) și (c), apoi estimați aceleași probabilități simulând \(10^6\) cutii.Pentru acasă Extindem filtrul din Exercițiul 5 din Cursul 2. Dintre mesajele primite de un server, \(30\%\) sunt spam. Cuvântul „ofertă” apare în \(40\%\) dintre mesajele spam și în \(5\%\) dintre cele legitime; cuvântul „urgent” apare în \(30\%\), respectiv \(10\%\); cuvântul „ședință” apare în \(2\%\), respectiv \(25\%\). Presupunem că aparițiile celor trei cuvinte sunt independente condiționat de tipul mesajului.
La seminar Un test de depistare pentru o afecțiune cu prevalența de \(0.8\%\) are senzitivitatea \(0.92\) și specificitatea \(0.96\) (noțiunile sunt cele din Exemplul 7 din Cursul 2). O persoană aleasă la întâmplare din populație efectuează testul.
posterior(prev, sens, spec) care calculează probabilitatea bolii după un test pozitiv și reprezentați grafic această probabilitate în funcție de prevalență. De la ce prevalență un test pozitiv înseamnă boală cu probabilitate cel puțin \(1/2\)?La seminar Aruncăm două zaruri echilibrate. Ca în Exercițiul 1, notăm cu \(x\) și \(y\) rezultatele celor două zaruri.
Fie \(S_7\) = „suma este \(7\)” și \(U_i\) = „primul zar arată \(i\)”. Arătați că \(S_7\) și \(U_i\) sunt independente pentru orice \(i\in\{1,\dots,6\}\). Rămâne afirmația adevărată pentru \(S_6\) = „suma este \(6\)”?
Fie \(I_1\) = „primul zar arată un număr impar”, \(I_2\) = „al doilea zar arată un număr impar” și \(I_3\) = „suma este impară”. Arătați că \(I_1,I_2,I_3\) sunt independente două câte două, dar nu sunt (mutual) independente.
Fie \(A\) = „primul zar arată \(1\), \(2\) sau \(3\)”, \(B\) = „primul zar arată \(3\), \(4\) sau \(5\)” și \(C\) = „suma este \(9\)”. Arătați că \(\PP(A\cap B\cap C)=\PP(A)\,\PP(B)\,\PP(C)\), deși nicio pereche dintre cele trei evenimente nu este independentă.
Scrieți o funcție R indep(A, B) care verifică, pe spațiul stărilor enumerat, dacă două evenimente sunt independente, și verificați cu ea punctele (a)–(c).
Dacă timpul permite Componentele sistemelor de mai jos funcționează independent una de alta. Un sistem funcționează dacă există un drum de la \(S\) la \(T\) format numai din componente funcționale.
În sistemul I, componenta \(1\) (un distribuitor de sarcină) funcționează cu probabilitatea \(0.95\), iar componentele \(2\) și \(3\) (două servere) cu probabilitatea \(0.9\) fiecare. Calculați probabilitatea ca sistemul să funcționeze.
Știind că sistemul I nu funcționează, care este probabilitatea ca distribuitorul să fie defect?
Un sistem cu redundanță triplă este format din trei module identice și funcționează dacă cel puțin două dintre ele funcționează. Dacă fiecare modul funcționează cu probabilitatea \(p\), calculați probabilitatea de funcționare a sistemului. Pentru ce valori ale lui \(p\) este el mai fiabil decât un singur modul?
În sistemul II (puntea din Exercițiul 8 din Cursul 2), componentele funcționează cu probabilitățile \(p_1=p_4=0.9\), \(p_2=p_3=0.8\), \(p_5=0.7\). Calculați probabilitatea de funcționare.
Scrieți o funcție R care calculează exact fiabilitatea unui sistem cu \(m\) componente, enumerând cele \(2^m\) stări posibile, și verificați (a), (c) și (d). Estimați prin simulare probabilitatea de la (b).
Dacă timpul permite Un program primește două polinoame de grad cel mult \(d\): \(F\), scris ca produs de factori, și \(G\), scris în formă dezvoltată, \[ F(x)=(x-a_1)(x-a_2)\cdots(x-a_d),\qquad G(x)=c_dx^d+c_{d-1}x^{d-1}+\dots+c_1x+c_0, \] și trebuie să decidă dacă \(F\) și \(G\) sunt același polinom. Dezvoltarea produsului cere un număr de înmulțiri de ordinul \(d^2\). Următorul algoritm randomizat cere doar un număr de operații de ordinul \(d\): alegem la întâmplare, uniform, un număr \(r\in\{1,2,\dots,100d\}\) și calculăm \(F(r)\) și \(G(r)\); dacă \(F(r)\ne G(r)\) răspundem „diferite”, altfel răspundem „egale”.
Repetăm testul de \(k\) ori, cu numere \(r_1,\dots,r_k\) alese independent (cu revenire), și răspundem „egale” doar dacă \(F(r_j)=G(r_j)\) pentru toți \(j\). Arătați că, dacă \(F\ne G\), probabilitatea de eroare este cel mult \(100^{-k}\). Câte repetări garantează o probabilitate de eroare sub \(10^{-9}\)?
Ce margine obținem dacă numerele \(r_1,\dots,r_k\) sunt alese fără revenire? Comparați cele două margini pentru \(d=5\) și \(k=2\). Ce se întâmplă pentru \(k=d+1\)?
Implementați algoritmul în R și aplicați-l polinomului \(F(x)=(x-1)(x+2)(x-3)(x+4)(x-5)\) și polinoamelor: \(G_0\), dezvoltarea corectă a lui \(F\); \(G_1\), obținut din \(G_0\) prin înlocuirea coeficientului \(51\) al lui \(x^2\) cu \(15\); \(G_2=F+D\), unde \(D(x)=(x-10)(x-20)(x-30)(x-40)(x-50)\). Estimați prin simulare probabilitatea de eroare și comparați-o cu marginile de la (a)–(c).
Dacă timpul permite Reluăm jocul din Exemplul 18 din Cursul 2: în spatele uneia dintre uși se află o mașină, în spatele celorlalte câte o capră; concurentul alege o ușă, iar gazda, care știe unde este mașina, deschide uși cu capre dintre celelalte.
Scrieți o funcție R care simulează un joc cu trei uși și estimați probabilitatea de câștig pentru strategiile „păstrez ușa” și „schimb ușa”. Comparați cu valorile din Exemplul 18 din Cursul 2.
Generalizare: sunt \(n\ge3\) uși, iar gazda deschide \(m\) uși cu capre (\(1\le m\le n-2\)) dintre cele \(n-1\) nealese. Concurentul poate păstra ușa aleasă sau poate alege, la întâmplare, una dintre celelalte \(n-m-1\) uși rămase închise. Calculați probabilitatea de câștig pentru fiecare strategie. Merită întotdeauna să schimbe?
Verificați formula de la (b) prin simulare, pentru câteva perechi \((n,m)\).
Pentru acasă Un jucător pornește cu capitalul \(k\) și joacă runde independente: la fiecare rundă câștigă o unitate cu probabilitatea \(p\) sau pierde o unitate cu probabilitatea \(q=1-p\). Jocul se oprește când capitalul ajunge la \(0\) (ruină) sau la ținta \(N\). Notăm cu \(p_k\) probabilitatea de ruină, dată de Propoziția 13 din Cursul 2.
Patru exerciții care reiau modelele și funcțiile R din ședință; răspunsurile: în fișa de lucru; rezolvările complete vor fi publicate ulterior.
Pentru acasă Paznicul are cele \(8\) chei din Exercițiul 2: odihnit, le încearcă cu metoda A; obosit (într-o noapte din trei), cu metoda B. (a) Primele \(5\) încercări eșuează: care este probabilitatea ca el să fie obosit? (b) Aceeași probabilitate după \(j\) încercări eșuate, \(j=0,1,\dots,8\). (c) Verificați (a) prin simulare.
Pentru acasă Aruncăm un zar echilibrat, apoi o monedă echilibrată de atâtea ori câte puncte a arătat zarul. Care este probabilitatea: (a) să nu obținem niciun cap; (b) ca zarul să fi arătat \(i\), știind că nu am obținut niciun cap; (c) să obținem exact \(4\) capete? (d) Verificați prin simulare.
Pentru acasă Concurentul alege ușa \(1\); când are de ales între ușile \(2\) și \(3\), gazda deschide ușa \(2\) cu probabilitatea \(\theta\). (a) Gazda deschide ușa \(2\) (respectiv \(3\)): care este probabilitatea ca schimbarea să aducă mașina? (b) Arătați că „schimb” câștigă, în total, tot cu probabilitatea \(2/3\). (c) Simulați pentru \(\theta=1\) și \(\theta=0.8\).
Pentru acasă Un bit trece prin \(n\) relee; fiecare, independent, îl inversează cu probabilitatea \(0.1\); \(a_n\) = probabilitatea ca bitul primit să fie cel trimis. (a) Arătați că \(a_{n+1}=0.9\,a_n+0.1\,(1-a_n)\), \(a_0=1\). (b) Verificați că \(a_n=\frac12(1+0.8^n)\). (c) \(n=4\): știind că bitul a ajuns corect, care este probabilitatea ca primul releu să nu-l fi inversat? (d) Calcul în R și simulare.
p_cond (Exercițiul 1).posterior (Exercițiul 6): cea mai mică valoare comună \(p\) a senzitivității și specificității pentru care (i) este cel puțin \(0.95\).test_egalitate (Exercițiul 9), verificați identitatea \((x-1)(x-2)(x-3)(x-4)=x^4-10x^3+35x^2-50x+24\), apoi varianta cu \(53\) în loc de \(35\) (\(1000\) de rulări). Câte repetări \(k\) garantează o eroare sub \(10^{-12}\)?Pentru aprofundare: (Blitzstein and Hwang 2019, cap. 2), (Bertsekas and Tsitsiklis 2008, cap. 1), (Wagaman and Dobrow 2021, cap. 2); pentru algoritmii probabiliști (verificarea egalității a două polinoame): (Mitzenmacher and Upfal 2017, cap. 1).
Probabilități și Statistică · Seminarul 2 — Condiționare și independență